Un blog pentru "U"isti si nu numai….

Am vazut aseara la Medias o mica “drama”. La sfarsitul unui meci incalcit, in minutul 93, echipa din Iasi a dat un gol (suspect de offside) si a castigat cu 1-0. O echipa care acum 2-3 etape era victima sigura, a acumulat in ultimele 2 etape un numard e sase puncte. Alta, Gaz Metan, o echipa frumoasa in peisajul trist al fotbalului romanesc, se scufunda spre “nisipuri miscatoare” (aproape ma urasc cand nu pot scapa de sabloane). Echipa asta a Gazului poarta cumva si emblema anternorului Cristi Pustai, “matematicianul”, “Dom’Profesor” , cum il alinta presa. De 5 ani jumate pe banca Gazului, el a obtinut (impreuna cu echipa) cele mai mari performante din istoria clubului (un loc 7 in Liga, participarea in PlayOff-ul Europa League dupa eliminarea lui Kuopio si mai ales Mainz05). Astea nu se uita. Oare?

Voi adauga aici un comentariu primit la postarea „RESPECT, MEDIAS” :

„Dragi mei confrati , noi , mediesenii , suntem alaturi de U , avem aceleasi culori , graim ardeleneste . Nu va lasati , nu cedati , nu vreau sa stiu ca miticii si-au facut cuib in sufletul unui club care simbolizeaza Ardealul .. Protestati in continuare si va asigur ca de pe Tarnava Mare pana pe Somes nu-i suporter adevarat care sa nu va sustina ! Un gand fratern din Medias !”

Asemenea manifestari de simpatie trezeste „U”! Sunt convins ca aceleasi ganduri au suporteri de la Baia Mare pana la Sibiu si de la Brasov la Oradea !

Reinnoiesc invitatia catre Asociatia Suporterilor Sepcile Rosii 1919 sa ne coalizam eforturile si sub umbrela acestei asociatii , condusa de oameni respectati de toata suflarea „U”ista sa punem in practica proiectul Suporter „U”! Pana nu e prea tarziu !

http://suporteru.ro/

Redau editorialul scris de Alin Fornade in Ziua de Cluj . Nu e nevoie de nici un al comentariu :

„U” Cluj se mută iar la Buzău. Nu ştiu, zău!

Bine, probabil că nu au înţeles. E şi greu să priceapă, nu-i condamnaţi. Aici vorbim de sentimente, de fidelitate, de tradiţie, de solidaritate, de onoare. Politica e altceva. Înseamnă uşurinţa de a negocia orice în numele unei sinecuri şi de a minţi cu zâmbetul pe buze. De a te face frate cu dracul până treci scrutinul. Nu mai avem repere credibile, stânga sau dreapta e totuna, aceeaşi dezamăgire. Pe voi vă privesc cu condescendenţă, iar uneori cu teamă. Sunteţi o povară pentru ei. Folosiţi aceeaşi limbă, dar au nevoie de traducător . Insistaţi să le aşezaţi în faţă oglinda, să-şi vadă nasurile lungite de mierea otravită pe care o presară în fiecare sunet. Să nu uităm că suntem în oraşul unde fostul primar, Sorin Apostu, intrat în folclor şi în atenţia procurorilor pentru dexteritatea cu care manipula tabla împărţirii, este invitat să predea în continuare la Facultate.

Întâmplarea e reală, nu e un scenariu pentru „Camera Ascunsă”. Unul dintre antrenamentele fotbaliştilor Universităţii din Parcul „Babeş” a fost întrerupt de un musafir nepoftit. Nu era un jucător venit în probe, ci o cârtiţă deranjată că i-a fost încălcat teritoriul. Muşuroiul a fost distrus de crampoanele nervoase şi episodul a devenit subiect de glume printre jucători. Szilagyi ar putea să le povestească şi despre liliecii vânaţi pe holul insalubru al fostului „Ion Moina”. De cârtiţă nu au scăpat încă. Luni am avut impresia că participăm cu toţii la o reeditare a filmului „Ziua Cârtiţei”. Din nou, Anamaria Prodan preia Universitatea Cluj, iar se discută despre mutarea echipei la Buzău. Din păcate, nu suntem la Telecinematecă, e tristul prezent.

Craiova a murit, Corvinul nu mai e, Timişoara a fost devalizată, FC Argeş e departe de luminile rampei. Urmează şi „U” Cluj? Arătaţi-le că vă pasă, că mămăliga gigant, la care a trudit şi primarul Boc, poate exploda. Pichetaţi Primăria şi Consiliul Judeţean, trimiteţi soli să afle ce vrea Walter. Strigaţi-vă tare iubirea, încât să se ascundă degeaba după geamurile birourilor sau în cabina vatmanului. Refuzaţi să fiţi o masă de manevră, o miză a unui joc de şah ocult. Circul trebuie oprit, şantajul trebuie să înceteze. Acţionaţi cu inteligenţă şi fără violenţă. Fiţi atât de insistenţi încât şi seara, la culcare, să le rasără un „U” pe tavan. În octombrie serbam Ziua Recoltei. Acum e nevoie de o Zi a Revoltei sau de un anotimp dacă nu e suficient. Dacă aşa e tratat un simbol al oraşului, ce pretenţii să mai avem de la Boc şi Uioreanu? Ne vor vinde pe toţi în cazul în care primesc un preţ bun.

Ar fi fost un gest de minimă decenţă ca Emil Boc să organizeze o conferinţă de presă după ce fanii au organizat marşurile de protest şi s-au oprit, de fiecare dată, să-şi clameze nemulţumirile lângă Primărie. Ar fi fost normal un dialog, nu era o cerinţă a fişei postului. Spre exemplu, edilul Capitalei, Sorin Oprescu, a iniţiat un Comitet de Sprijin pentru echipa de handbal Oltchim din Vâlcea. E şi oportunism electoral în cazul lui Oprescu, dar nici lui Boc şi Uioreanu nu le solicităm declaraţii de dragoste. Consiliul Local are şi posibilitatea să rupă contractul cu Walter, să-i ia dreptul de a folosi sigla şi culorile. Echipa s-ar elibera, dar ar trebui să se înscrie în ultima ligă. Ar fi un sacrificiu imens, pe care nu ştiu dacă suporterii Universităţii îl mai pot accepta după ani de zile în care au fost păcăliţi, când nu au nici o garanţie că nu vor fi ispitiţi pe un alt drum al pierzaniei.

Nu va fi uşor, dar când a fost? Pentru o mai bună mobilizare, vă prezint un citat al unui politician veritabil. Îl cheamă Winston Churchill şi, când a rostit fragmentul de mai jos, se apăra de un tip mult mai periculos decât Florian Walter: „Vom merge până la capăt,..vom lupta pe mări şi pe oceane, vom lupta în aer cu tot mai multă încredere şi forţă, ne vom apăra Insula, oricare ar fi preţul. Vom lupta pe plaje, vom lupta pe terenurile de aterizare, vom lupta pe câmpuri şi pe străzi, dar nu ne vom preda niciodată”.

Nu criza economică e principala ameninţare a vremurilor noastre, ci indiferenţa. Să nu vă predaţi! 

 MULTUMIM Alin !

Citesc pe site-ul suporterilor echipei Gaz Metan Medias postari legate de situatia lui „U” . Le redau asa cum sunt ele :

„nu stiu alti medieseni cum privesc problemele de la Cluj. Dar dupa parerea mea ar trebui sa fie si problema noastra.pentru ca o mana de oameni vor sa fure placerea majoritatii.. o mana de oameni vor sa fure fotbalului. nimic nu e mai frumos decat sa mergi pe stadion sa-ti urmaresti echipa varita ..iar de ceva timp apar tot felul de oameni dubiosi ..care pt. un pumn de bani muta echipa ..schimba nume de echipe.. cumpara ..vand meciuri prin intermediul unor jucatori.cine nu are bani sa fie patron de fotbal ..mai bine sa lase locul cuiva care ar putea face ceva. nu sa muti echipa la sute de chilometri sa o face „satelitul” altui club. f. trist.”

si :

„… Nu putem fi decat alaturi de voi …Am scris aici mai acum cateva zile ca visul oricarui sudist e sa puna mana pe un club de traditie din Ardeal sau Banat. A venit numitul Busca convertit Walter … trebuia sa nu il primiti … Nu imi venea sa cred cum la un joc de-al vostru la Medias , galeria lui U il saluta dupa meci . Bai fratilor oamenii astia l-au avut presedinte de club pe Emil ( nota : Iuliu – Emil era fratele sau) Hatieganu … cautati pe wikipedia si vedeti ce somitate a fost omul asta ,si dupa zeci de ani in locul lui apare un mitica poreclit pe Dambovita ” regele sobolanilor ” de la firmele de deratizare pe care le avea . Apoi mai apare o duduie cu un trecut promiscuu … incredibil cate decadere . Primarul de juma de metru sa faca bine si sa ia atitudine , ca e echipa orasului , e simbolul Ardealului … iesiti in strada , mobilizati toti oamenii care tin la identitatea lor de ardeleni .. Eu va iubesc pentru ca la voi a jucat medieseanul nostru Mircea Tiglaru … ce atacant de careu ! Gazistule , fa un apel la solidaritate cu U Cluj , e cea mai faina galerie din tara , au cele mai faine cantari …. , nu se poate sa moara un asemenea club fondat in 1919 . Moare U Cluj si ne trezim cu Damila Maciuca in A , vedeti ca e pe primul loc in B . O sa jucam in campionatul ” satelor uitate din Regat ” . Daca tot joaca Chiajna , au jucat Mioveniul , Otopeni , haideti – ma sa intram si noi cu Copsa Mica , cu Dumbraveniul , cu Blajul ca au aceeasi populaţie , ba arhitectura e mai frumoasa. Vreau sa vad care dintre medieseni aveti spirit de solidaritate cu baietii de la ” U ” , simpatia si dragostea nu costa !!!!!”

Gnaditi-va cate asemenea opinii exista (spuse sau tacute) in tot Ardealul si nu numai. SI PENTREU EI trebuie sa ne luptam ca „U” sa ramana la Cluj si sa reinvie in spiritul culorilor alb-negre.

Haide „U” !

Venerabilul Mircea Tomus vine cu o propunere interesanta intr-o postare pe site-ul suporterilor ( http://www.ucluj.ro/editoriale/tomus-draga-u-ist-batran-i5718.html ) . Ii multumesc in primul rand pentru mentionarea mea inca din titlul articolului Domniei Sale. Este si asta o dovada ca exista si calitate, si civilitate si cultura adevarata intre „U”isti.

Va las sa ii cititi propunerea singuri, este mai mult decat interesanta. Este fezabila? Raspunsul meu este DA, avand in vedere potenta cel putin a primelor doua universitati clujene ( UBB si UTCN ) pentru care un „efort” ca cel descris de profesorul Tomus este floare la ureche. O asemenea „conctructie” , unica in felul ei, ar capta imediat si atentia media, vector esential in anii nostri si asadar ar aduce resurse financiare prin parteneriate publicitare. Ar fi o constructie care daca se doreste durabila ar trebui sa inceapa cu temelia, cu readucerea „spiritului” in scoli si facultati, in mediul academic in general. O constructie avand la baza o „Academie de sport” (nu ma feresc de cuvinte) care sa produca an de an generatii de sportivi, fiind principala sursa de alimentare a unor echipe de performanta. Baza materiala exista, stiinta managementului ar trebui sa nu fie o problema intr-o urbe precum Clujul.

Vine insa intrebarea daca o asemenea constructie e si realista. Trebuie sa tinem seama de absolut toate aspectele. O sa le mentionez doar pe cele esentiale :

1. Nu mai avem in fruntea universitatilor niste vizionari, niste oameni dedicati comunitatii asa cum au fost cei de la inceputul secolului XX. Actualii conducatori ai universitatilor clujene sunt niste simpli slujbasi, nu trezesc emotie, nu sunt personalitati in fata carora te retragi cativa metri cand trec pe strada. Nu au, asadar, capacitatea de coagulare a energiilor. Cei care au tangenta cu mediul universitar stiu ce spun si imi vor da dreptate.

2. Comunitatea clujeana ca si ansamblu e una total deteriorata si mercantilizata. Oameni care habar nu au ce este „spiritul comunitar”, „dorinta de apartenenta la comunitate” , „responsabilitatea fata de comunitate” stau in fruntea Clujului. Oameni mici, fara viziune, fara anvergura necesara. Oameni care decid in numele comunitaii dar care, cu notabile exceptii, nu au in sange traditia Clujului comunitar.

3. Masa de sustinatori este atat de eterogena (a avut grija epoca de aur sa o aduca in starea asta) incat rar vei gasi 100 de oameni care sa adere la o idee si sa o sprijine cu suflet, inima si determinare. Priviti stadionul , D-le Tomus si veti intelege ce spun. „Episodul” de ieri cand o tribuna intreaga s-a alaturat peluzei este, inca, singular.

Scriam deunazi despre fotbalul intr-un burg transilvan. Largind putin ansamblul, exista acolo o micuta comunitate constituita ad-hoc de oameni dedicati culturii comunitare. Fac eforturi de a coagula energii si spirite. Poate ca sunt niste visatori, poate ca actiunile lor nu au intotdeauna finalitatea asteptata, dar incearca. Plecand de la acest exemplu, va spun, D-le Tomus ca sustin categoric o initiativa ca cea descrisa de Domnia Voastra. Precum micul burg , Clujul, o citadela transilvana, merita aceleasi eforturi. Va trebui insa mult realism si o abordare coerenta si pragmatica. Doar din prea-plinul dorintei noastre nu se va realiza nimic. Poate ca privind spre micul burg, vom invata si noi ce inseamna perseverenta, vizionarismul si dedicatia. Orgoliile nu isi au locul intr-un asemenea excurs.

In 1919 s-a coagulat „U” dinspre comunitatea studenteasca si a fost imediat imbratisat de varfurile academice. Ce propuneti Dumneavoastra e o reconstructie inversa, pornind de la varfurile universitare spre masa. Constructie posibila, desigur, daca acele varfuri ar avea constiinta faptului ca stau, vremelnic, pe scaune pe care au stat adevarati universitari.

Sa dea Bunul Dumnezeu ca lumea sa constientizeze ca spiritul e nepieritor !